sâmbătă, 30 mai 2015

Pofta buna !

 
¡¡Un postre elegante, colorido y exquisito!! ¡¡Toda una oda a la primavera!!

joi, 21 mai 2015

Realitati


 
Realităţi geopolitice

Sunt două state româneşti;
Dacă-ai uitat din care eşti,
Să nu te duci la ghicitoare –
---Click pe poză---

marți, 19 mai 2015

Iluzionism


Dintre toate profesiile  actuale din  Romania, profesia de jurnalist si in general din toata mass media, are un viitor stralucit. Nu numai financiar caci, se prevesteste ca vor avea de lucru pentru inca peste 100 de ani cu materia prima pregatitas de azi, ci vor fi scutiti de grija zilei de maine, de frica somajului.
Spun asta pentru ca VIATA POLITICA SI  NU NUMAI, DE LA 1989 INCOACE ESTE  AGLOMERATA CU TOT FELUL DE SITUATII SI NAZBATII MAI REUSITE SAU MAI PUTIN REUSITE ZI DE ZI, INCAT ACEASTA AGLOMERATIE DE ACTIUNI, VA DA SAVOARE VIITOARELOR  ARTICOLE.
3 generatii vor avea ce povesti despre viata noastra stresanta si despre faptul ca nu ne plictisim niciodata, breaking- news-ul fiind din ora in ora.
Si dupa ce ziaristii nu vor mai fi, cele mai savuroase povesti spuse la gura semineului, vor starni curiozitatea maxima si povestile ii vor tine treji pe auditori pana dimineata. Aceste  povesti adevarate nu vor fi spuse la prima mana ci, la a 2-a sau a 3-a. Se vor mandri urmasii lor cand vor spune ca mama sau bunica sau strabunica, a fost contemporana cu Iliescu, Basescu, Oana, Bianca duo Prigoana si  toata  fauna  incitanta care, ne tine vointa treaza de a nu puierde nimic.
Despre politicieni care spun numai lucruri trasnite, caci nu au in cap decat rumegus, ce sa mai spunem ? Ne prapadim de ras si gata dar, asta numai pe banii nostrii, pe sanatatea noastra, pe nenorocirea urmasilor nostrii.
Tara este jefuita, vanduta pe nimic si noi asistam la comedia vietii noastre, ca la un spectacol sublim de prestidigitatie, sa vedem cum s-au dus peste 1000 de miliarde de euro si nevinovatii ne spun ca  ne da poseta gen sac sau, sacoul purtat si tavalit prin cine stie ce locuri....inapoi.
Asta da iluzionism, suntem cei mai prosti.
Povestile astea "vanatoresti" vor avea priza la public si peste 100 de ani. Dar sa ne gandim la savoarea expusa in romanele politice, comice, filozofice din perioada urmatoare!!!
Ce pacat ca nu am talent de romanciera pentru ca, asi fi inceput chiar de ieri.
Ultimii 25 de ani traiti aici in Romania, ne-a invatat ceva ?

duminică, 17 mai 2015

Universul literar 1894



Viaţa ca o… glumă

Am “cules” pentru voi câteva versuri vesele care dovedesc – dacă mai era nevoie - că nimic nu e nou sub soare. “Alte măşti, aceiaşi piesă…” cum s-ar zice. Versurile sunt semnate “Nicodem” (pseudonim al ziaristului şi publicistului Dumitru Marinescu-Marion !?) şi sunt publicate în anul 1894 de suplimentul literar al ziarului “Universul”:

Pe brânci !

Universul literar 13 (25) iunie 1894
Pe brânci !... Cu toţii dau pe brânci,
Se svârcolesc şi se aruncă,
Să dea mai iute de Cuptor,
Să scape de atâta muncă...
Pe brânci şcolarii se muncesc,
Învaţă până'i bate sfântul,
Şi dau examene pe rând,
Le dau - de merge la toţi untul...
Şi profesorii sunt în zor,
Muncesc pe brânci, pân'la sudoare,
Şi trec, şi lasă repetenţi
Aşa, cum lor li se năzare...
Şi magistraţii dau pe brânci
De'i trec sudori şi reci şi dese,
Muncesc, - ce-aşi vrea şi eu munci-,
Ş'amână 'n toamnă la procese...
Şi'n ministere dau pe brânci,
Slujbaşii toţi muncesc în grabă,
Ca să sfârşească, bine-rău,
Ce au de muncă şi de treabă...
Şi toţi, cu toţii'n Cireşar,
Muncesc cu zor şi cu speranţă,
Muncesc pe brânci de'i trec sudori,
Să intre iute în vacanţă...
Şi toţi, cu toţii gălbejiţi
Brăzdaţi la chip, brăzdaţi pe frunte,
Să se'ntremeze vor pleca
La cer şi aer, pe la munte...
Sau se vor duce pe la băi,
La băi de ape minerale,
Cei scrufuloşi, cei of !... ticoşi,
Sau cei ce au dureri de şale...
Doar cei săraci vor rămânea
Ca'n tot-d'a-una, în capitală,
Şi numai ei vor înghiţi,
Căldură, praf şi năduşală...
Şi ca să doarmă liniştiţi,
Când vor voi ca să se culce,
Vor face baie de… şi ei…
În Dâmboviţa, apă dulce...

MODA

Universul literar 16 (28) mai 1894
S'a schimbat iar moda
Bat'o D-zeu !
Că în toată luna
Se schimbă mereu !
S'a schimbat ş'acuma,
În luna lui Mai,
Că cocoana'ţi cere
Pălării de pai...
Şi'ţi mai cere rochii
Feţe fel de fel,
Date la maşină
Cu frumos tighel...
Ba vrea prăzulie,
Ba vrea conabiu,
Ba vrea didiţie.
Ba vrea stacojiu...
Ba să fie faţa
Ca floarea de soc,
Ba nu, ea să fie
Ca para de foc !...
Ba alta pofteşte
Ca faţa de mac,
Ş'alta, mai moţată,
Ca cea de dovleac...
Dracu-să mai ştie
Câte feţe sunt,
Că eu ştiu atâtea,
Şi pui aci punt...
Ş'apoi coana cere
Umbreluţă, na !...
Zisă Graţioasă
Pe la mahala...
Şi mai cere încă,
De !... Să n'o omori !...
Mânuşi de atică
Şi doi pantofiori...
Şi mai cere încă,
Cere tot mereu,
Tot ce e de modă,
Bat-o D zeu !...

D'ale Bucureştilor

Universul literar 1(13) august 1894
Ce petrecere frumoasă
E acum în Bucureşti,
Caşti într'una de căldură
Şi grozav te plictiseşti!...
De n'ai slujbă, stai în casă
Îmbrăcat de tot uşor,
Prinzi la muşte ciupitoare
Sau îi tragi un somnişor.
De ai slujbă, vai de tine,
Faci la băi ! uf !... de sudori,
Tot scriind la verzi-uscate,
Chiar cămăşi pe călători...
Seara, hait ! la preumblare !
De ai bani, mergi la şosea,
Dacă nu, te'ntorci pe stradă
lci şi colo, iac'aşa!...
Sau te plimbi cu mulţumire
În grădină'n Cişmigiu,
Unde corul cântă nostim,
Zău, al dracului să fiu!...
Sau te duci la operetă,
La Purcel sau Paradis,
Unde'ţi toarnă la ureche
Arii faine cu dichis...
Sau, de eşti high-life, atuncea
La Frascati nimereşti,
Unde bei la mazagrane
Până ce te răcoreşti !...
Altă lume nasu'şi plimbă
Pe la Raşca, Cazino,
Sau îl dă prin Herăstraie
Unde'i lume ho !... ho !... ho...
Alţii, de!, mai burtă-verde
Cum sunt eu şi alţii mii,
Merg la aer, la răcoare,
Ici si colo'n berării...
Că'i petrecere frumoasă,
Zău, acum în Bucureşti,
Ziua crapi de zăbuşală
Seara bând, te... răcoreşti !...

FIN DE SIÈCLE

Universul literar
 21 noiembrie (3 decembrie) 1894
N'ai ce zice, nici ce face,  
E curat sfârşit de veac !
Şi la patimile lumei
Nu mai poţi să dai de leac !
Şi afară şi în casă
Totul s'a întors pe dos,
Zău, frumosul e ca naiba
Şi urâtul e frumos…
Vezi cucoanele pe stradă
Cu păr creţ, făcut inel,
Pămătuf adus pe frunte
Şi cu pieptănaş în el…
Şi gătite, Doamne Sfinte !
Cât se poate mai luxos,
Vai săracul, bărbăţelul,
El plăteşte, dă din gros...
Ce paltoane şi ce blane !
Uite, lungi pân'la călcâi,
Şi manşoane pântecoase
Gură-cască să râmâi…
Şi fardate sunt la chipuri.
Par'car fi nişte papuşi,
Şi făcute la sprâncene
Să te.sperii, să faci: Uşi !...
Pân'şi'n casă e de spaimă,
Toate's toate fistichii,
Cic'aşa i-acuma moda,
De s'ar duce în pustii…
Ici un scaun verde-negru,
Colea altul roşu-alb,
Canapeaua ca cireaşa
Iar fotelul strâmt şi slab…
Ş'apoi toate aşezate,
Zău, cruciş şi curmeziş,
Talmeş-balmeş aruncate
Ca şi slovele p’afiş.
Zău, curat că'i zăpăceală,
Zăpăceală fără leac,
Că i-aşa întotdeauna
La orice sfârşit de veac !
Sursa:  numere din anul 1894 ale revistei “Universul literar” citite din colecţia Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” Cluj Napoca
deieri-deazi.blogspot.com

vineri, 15 mai 2015

Destine


Alice Cocea a fost una dintre cele mai cunoscute actriţe românce de teatru şi film din perioada interbelică. Şi una dintre cele mai frivole femei. Poate că în puţine cazuri epitetul de femeie fatală se potriveşte atât de bine ca şi in cazul ei: cel puţin trei barbaţi s-au sinucis pentru că nu şi-au asigurat dragostea şi fidelitatea frumoasei actriţe.
Ion Iancu Brezeanu (n. 1 decembrie 1869 - d. 17 martie 1940) – sau “Nenea Iancu Brezeanu” cum îl numeau contemporanii - a fost actorul identificat de români cu personajele lui Caragiale : Ipingescu din „O noapte furtunoasă“, Cetăţeanul turmentat din „O scrisoare pierdută“ sau Ion din „Năpasta".
Superlativele nu sunt deloc exagerate în cazul de față: Silly Vasiliu este pe drept răsfățata publicului de revistă, este și rămâne marea lui vedetă, - populară și iubită deopotrivă de spectatorii din primele rânduri de fotolii, ca și de cei din ultimele rânduri de balcoane..
Maria Filotti a fost una dintre cele mai apreciate actriţe ale României din perioada interbelică. A jucat în 167 de piese de teatru. A apărut pe scenă în compania selectă a unor mari actori ai teatrului românesc: C. I. Nottara, Aristizza Romanescu, Agatha Bârsescu, Petre Liciu si mulţi alţii....
Dacă se spune că în spatele oricărui bărbat de succes stă o femeie puternică, în cazul lui Constantin Brâncuşi se poate afirma că în spatele geniului său au stat iubirile și muzele sale: Margit Pogany (pictoriţa maghiară), Eillen Lane (o frumoasă americancă de origine irlandeză), prinţesa Maria Bonaparte, sau franţuzoaica Leonie Ricou.
deieri-deazi.blogspot.com

luni, 11 mai 2015

Pseudonime



Mic dicţionar de pseudonime


Nu existau internet, chat, forumuri, site-uri matrimoniale. Dar erau rubrici în revistele de la începutul secolului XX în care domnii şi domnişoarele puteau să “socializeze” având identitatea mai mult sau mai puţin ascunsă în spatele unor pseudonime (ID-uri, nickname-uri …) drăguţe. Atât doar că răspunsurile la mesajele “postate”  veneau doar peste o săptămână… o dată cu apariţia noului număr al publicaţiei. Câtă emoţie atuci când îţi vedeai mesajul tipărit în jurnal. Apoi o săptămână de chinuitoare aşteptare. Şi în sfârsit momentul răsfoirii înfrigurate a numărului nou apărut în căutarea unui răspuns sau… a unui mesaj adresat ţie. Şi veşnica întrebare: cine se ascunde în spatele pseudonimului ?

“Moda Nouă Ilustrată” din 25.11.1907:



Graurul: Duduie brunetă, sunt un călugar păcătos, mi se scurg ochii după chipuri drăgălaşe de fete şi buzele îmi ard de dorul sărutărilor pătimaşe.
Ţigăncuşa cu ochi dulci doreşte cunoştinţa tânărului V.P.Dorohoiu.
Tânărul brunet visător răspunde Gingaşei Nelly că preferă “un crin cu sufletul senin”.
Gingaşul Meteor caută meditator pentru “Amor”.
Stafia cenuşie din T. Severin doreşte întovărăşirea unui strigoi.
Zaira cea blondă cu ochi căprui, Ploieşti, mulţumeşte lui Orosma regele Erusalimului pentru sărutările trimise, dar îl întreabă: Cine eşti?
Panseluţa sărută Ţărăncuţa şi frăţiorii ei.
Pelişor din Balş salută pe O inimă sfâşiată de durere din Craiova, dorindu-i cunoştinţa spre consolare.
Călugărul din Dorohoi săruta dulce Steluţa din Putna şi o întreabă cum a ajuns tocmai acolo.
Palida brunetă din Galaţi este felicitată pentru ziua onomastică de Silvius veşnic iubitorul.
Fatma cea frumoasa: Porumbelule călător prea mult neglijezi răspunsul…
Şireata cu ochi dulci îşi anunţă plecarea la Bucureşti.
Principesa de Montenova întreabă pe Îngeraşul Cupidon cu ce drept trimite sărutări lui Fibus.
Împărăteasa îngerilor cu ochi căprui doreşte cunoştinţa unui drăguţ deslegător brăilean.
Garofiţa alba avertizeaza Samsarul de guriţe că e din acelaşi oraş ca şi el.
Şatena cu ochi verzi doreşte a ştii cine este un Suflet pribeag şi îi transmite : Dorule, sunt drăguţă şi minoră, de voieşti să mă cunoşti, caută-mă printre cunoştinţe şi c’o sărutare te răsplătesc.

“Moda Nouă Ilustrată” din 12.04.1907:


Drăgălaşa Sephora din Galaţi mulţumeşte d-lui Craumois d’Aurenzio pentru frumoasa nuvelă, urându-i succes pe toată calea.
Păsărica paradisului transmite dulci sărutări surorilor din Ploieşti şi le roagă să facă ouă roşii multe.
Violeta de Parma, Ploieşti, este curioasă să ştie de unde o cunoaşte Mitisefendi, Constanţa, şi dacă nu o confundă cu altă persoană.
Contelui de Batianici facem cunoscut că Boccacio şi-a schimbat numele în Cavaler de Planto.
Ţigăncuşa cu inima de piatră întreabă pe Ghiţă Hraştina dacă e copie sau original.
Globuleţ de aur salută pe Şatena din Călăraşi şi îi doreşte cunoştinţa.
Viorica de Muscel răspunde lui Ionel de la gară că dispreţuieşte pe unul din fraţi şi ca răzbunare te-ar iubi, numai să nu ai ochi albaştri.
Desolata din Burdujeni transmite mii de sărutări lui Jenică din aceiaşi localitate.
Contesa de R.-Sărat mulţumeşte Firului de rozetă pentru salutări.
Regele Aralt săruta cu drag ochişorii Sirenei din Monte Carlo.
Michiduţă cu şapca roşie a plecat dupa vânat, să găsească o porumbiţă, să îi dea a ei guriţă.
Doi ochi trişti şi de lacrimi udaţi întreabă pe d. E. Petrescu Fălticeni dacă e drept să ia de soţie pe d-na din Paşcani.
Un excetric care adoră broscuţele ar dori ca Broscuţa din Valea Palatului să sară în Canalul V. Lupu.
Regina florilor din Tg. Ocna salută Brunetul cu ochi de foc şi îl roagă să nu o mai curteze atât de mult.
Fanchete speră să se întâlnească cu Micşuneaua de sărbători.
O zambilă cu ochi căprui din Bucu. sărută dulce pe Trandafirul blesat cu ochi albaştri şi îl roagă să nu mai uite scrisorile adresate Modei Noi prin buzunar.
O păuniţă închisă într-o grădină din Bucureşti salută cu drag pe Păunaşul Codrilor şi îi admiră poesiele.
Inocentule din Constanţa, vino să pribegim împreună şi ţi-oi cânta dorul meu de dragoste; te sărută Copila suferinţei, Loco.

“Moda Nouă Ilustrată” din 15.07.1907:


Drăgălaşă Seneş, cu nerăbdare aştept clipa când să-ţi strâng mâna şi să-ţi sorb nectarul de pe buze:”Un bon vivant” – Don Juanul cu ochi negri.
Gingaşa artistă, cu ochii trişti şi visători regretă că nu poate da iniţialele prin M.N.I. Dulcelui Merişor; dă-ţi d-ta adresa, şi eu îţi voi scrie.
O nostimă cu picăţele voieşte a-şi lua zborul cu un brunet drăguţ.
Împăratul Nerone, Brăila, caută pe Popeca modernă oferindu-i coroana imperială.
Rândunelelor din Vaslui: am venit dar ce folos dacă aţi fugit când voiam să vă cunosc mai bine. Diavolo
Blondina mulţumeşte de salutari celor doi Cavalerişti Turneni, în schimb le transmite salutări şi îi roagă să înceapă dânşii corespondenţa, fiind cavaleri iar pe Blondinul cu ochi verzi cl. VIII Piteşti îl sărută: ce crezi ştrengarule că nu te cunosc?
Nicule, mă miră foarte mult purtarea ta; aşi dori să ştiu pentru ce promiţi şi nu te ţii de cuvânt; aşi vrea să pun capăt suferinţelor. În aşteptarea răspunsului, te sărută Inima nenorocită din Piatra Neamţ.
Licuriciul drăguţ din Dorohoi roagă cu multă insistenţă pe d-ra Luţa Cosbirean a’i da 0.30 bani, care i-a împrumutat pentru prăjituri.
O stea pribeagă din Turnu Severin mulţumeşte pentru atenţiune Luceafărului serii şi este foarte veselă să o acompanieze…

deieri-deazi.blogspot.com

sâmbătă, 9 mai 2015

Microscop cu 12 ani

Transformaţi-vă smartphone-ul într-un microscop puternic cu doar 12 bani! Aflaţi cum, citind acest articol!

Vineri 08 Mai 2015 

  lentila smartphoneO mică lentilă optică ieftină vă poate transforma orice smartphone într-un microscop. Cu materiale în valoare de doar 12 bani (3 cenţi) se pot realiza imagini de înaltă rezoluție pentru un micrometru, având o rată de magnificare de 120x.
Dezvoltată de o echipă de la Universitatea din Houston, condusă de Yulung Sung, lentila se face prin picurarea polidimetilsiloxanului (PDMS) – un polimer cu consistența mierii – pe o suprafață preîncălzită pentru a se întări. Fiecare picătură este produsă manual cu ajutorul unui dispozitiv care funcționează ca o imprimantă cu jet de cerneală. Curba lentilei decide gradul de magnificare, iar acest lucru depinde de cât timp și cât de mult este încălzit polimerul. Este flexibilă ca o lentilă moale de contact, dar mai groasă, putând fi atașată direct la lentila camerei foto de pe smartphone – nu mai este necesar un alt dispozitiv. Aderenţa este puternică, dar lentila este detașabilă și reutilizabilă.
Pentru a testa calitatea lentilei, echipa a reuşit să capteze imagini ale unui folicul de păr al pielii umane, folosind atât un smartphone, cât şi un microscop Olympus IX-70. Lentila smartphone-ului a reuşit o mărire de 120x, fiind chiar mai puternică decât cea obţinută de microscopul Olympus, cu o mărire de doar 100x. Cu un software digital, imaginea ar putea fi îmbunătățită și mai mult.
Mai jos puteţi vedea o comparaţie între imaginea obţinută de foliculul de păr al pielii umane, cu ajutorul microscopului Olympus IX-70 cu 40x mărire (a), 100x mărire (b), 200x mărime (c), precum și cea obţinută de un smartphone Nokia Lumia 520 cu ajutorul lentilei “miraculoase” (d). Rândul de jos arată fiecare dintre regiunile mărite.
lentila
Acest microscop a fost rezultatul unui telefon 20 dolari și a unei lentile de 1 cent, a spus Sung într-un comunicat de presă. Pentru fabricarea lentilelor, echipa estimează un cost de aproximativ 3 cenţi fiecare (12 bani!). Şi asta în timp ce microscoapele pot ajunge să coste şi mii de dolari! Incredibil!
Sursa: uh.edu
Secretele lui Lovendal